SCOP

Proiectul EPOS reprezinta un plan pe termen lung, menit sa faciliteze utilizarea integrata a datelor, produselor si serviciilor oferite de diverse infrastructuri europene de cercetare din domeniul Stiintelor Pamantului.

EPOS reuneste cercetatorii din domeniul Stiintelor Pamantului, infrastructuri de cercetare nationale, experti TIC (Tehnologia Informatiei & Comunicatiilor), factori de decizie si publicul larg pentru dezvoltarea de noi concepte si tehnologii care sa raspunda la intrebarile venite din partea societatii privind hazardele naturale si fenomenele geodinamice (inclusiv geo-resursele) legate de mediul inconjurator si calitatea vietii.

In viziunea EPOS, prin integrarea infrastructurilor nationale si trans-nationale de cercetare, se va facilita accesului si imbunatatirea utilizarii datelor multidisciplinare inregistrate de retelele de monitorizare din domeniul Stiintelor Pamantului, obtinute in laboratoare de cercetare si/sau prin simulari de calcul. EPOS va inlesni interoperabilitatea la scara globala, in domeniul Stiintelor Pamantului, precum si a serviciilor oferite unor comunitati largi de utilizatori.

Scopul general al EPOS este de a dezvolta o platforma comprehensiva de cercetare europeana, multidisciplinara, pentru domeniul Stiintelor Pamantului. Caracterul federalizat, inovator al proiectului se bazeaza pe punerea in comun a capacitatilor de furnizare de date multidisciplinare de inalta calitate, implicarea expertilor TIC care sa garanteze creearea de noi oportunitati de e-science si pe efectul stimulativ datorat implicarii utilizatorilor.

EPOS urmareste:

• sa reprezinte o viziune si abordare stiintifica in care cercetarea multidisciplinara inovativa devine posibila cu scopul de a aprofunda intelegerea proceselor fizice care stau la baza cutremurelor, eruptiilor vulcanice, episoadelor de seismicitate complexa si tsunami, precum si a fortelor tectonice si dinamicii suprafetei Pamantului;
• sa stabileasca un plan pe termen lung care sa faciliteze utilizarea in mod integrat a datelor, modelelor si structurilor provenind de la infrastructuri traditionale, dezvoltate la scara locala, sau nou create, distribuite la scara globala, pe domeniul Stiintelor Pamantului;
• sa adopte solutiile juridice adecvate pentru gestionarea infrastructurilor pan-europene distribuite, bazate pe o politica comuna de acces liber si utilizare in mod transparent a datelor, cu respectarea si garantarea Drepturilor de Proprietate Intelectuala.

Implicarea României în EPOS este în concordanță cu obiectivele strategice naționale de consolidare, integrare și asigurare a unei utilizări adecvate a infrastructurilor sale de cercetare, răspunzând cerințelor principalelor inițiative și programe de cercetare științifică și tehnologică. România, reprezentată de Institutul Național Român de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), a fost implicată în proiectul EPOS de la început și a participat la toate fazele proiectului (Faza de pregătire, Faza de implementare și Faza de durabilitate) împreună cu alte Universități și instituții europene de cercetare.

În plus, pentru realizarea și dezvoltarea unei infrastructuri distribuite în domeniul științelor Pământului la nivel național, în 2014 a fost înființat un consorțiu român (Institutul Național pentru Fizica Pământului (NIEP), Institutul Național Român de Geologie și Geoecologie Marină - GeoEcoMar , Institutul Geologic Român - IGR, Universitatea din București, Facultatea de Geologie și Geofizică / Facultatea de Fizică; INCD în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă - URBAN INCEUtilizatoriRC, Universitatea Tehnică de Inginerie Civilă București, Academia Română, Institutul de Geodinamică "Sabba S . Ștefănescu ").

Dovedind atât interesul comunității de cercetare, cât și voința politică, EPOS a fost inclus în Foaia de parcurs românească pentru infrastructurile de cercetare, în 2017.

În acest context, comunitatea științifică națională română contribuie de mulți ani la EPOS și la integrarea infrastructurilor de cercetare în științele solide ale Pământului. România a contribuit la facilitarea accesului la datele de observare a infrastructurilor naționale de cercetare, oferind servicii în domeniul: seismologie, date GNSS, Observatorul Near Fault (NFO), date și modelare geologică, pericole antropice, laboratoare pe scară largă.

UTILIZATORI

EPOS-RO va permite realizarea de cercetări inter și multi-disciplinare în care se vor utiliza măsurători seismologice, geofizice și geodezice laolaltă cu date geologice sau satelitare, rezultând o analiză amplă a hazardelor naturale și estimări precise ale potențialului resurselor naturale precum și o înțelegere mai bună a dependințelor dintre diferitele componente ale mediului înconjurător.

Avantajele participării la EPOS-RO sunt:

• inițierea de cercetări inovatoare pornind de la accesul prioritar la serviciile EPOS;
• participarea la proiecte internaționale în calitate de partener sau coordonator;
• accesul la Servicii Tematice (TCS) de Seismologie, GNSS, Seismicitate Indusă etc., incluzând aici și accesul la facilitățile experimentale;
• accesul la Servicii Integrate (ICS) pentru căutarea, descărcarea, vizualizarea și procesarea datelor standardizate și validate din punct de vedere al calității;
• dezvoltarea capacitații de construcție și ofertare a noi produse și servicii de cercetare bazate pe date de observație prin schimbul de bune practici;
• creșterea gradului de utilizare și valorificare a datelor de observație înregistrate și stocate de către infrastructurile de cercetare naționale prin cercetări și colaborări naționale și internaționale;
• creșterea semnificativă a complexității și calității cercetărilor legate de structura Pământului având ca rezultate realizarea de soluții de alarmare și protecție seismică.
• facilitați pentru stocarea, accesul și curarea unor volume importante de date cu scopul vizualizării și analizei lor;
• facilitați pentru procesarea datelor cu ajutorul unor mașini avansate de calcul ce pot oferi capacitați de procesare și modelare la scară mare;
• dezvoltarea unor noi instrumente de acces și procesare comună a datelor;
• dezvoltarea unor colaborări inter și multi-disciplinare la nivel național și regional și facilitarea participării la inițiative pan-Europene;
• îmbunătățirea modului de prezentare a datelor, produselor și serviciilor către diversele grupuri de utilizatori și beneficiari finali;
• dezvoltarea colaborărilor între diverse grupuri de cercetare;
• realizarea de măsurători multidisciplinare adaptate unor investigații specifice;
• integrarea eforturilor de cercetare folosind metodologii diverse pentru a contribui la evaluarea geohazardelor și estimarea georesurselor;
• implementarea de practici de tip “acces liber și nerestricționat”;
• dezvoltarea de noi tehnologii pentru infrastructuri specifice, cum ar fi laboratoarele experimentale și observatoarele in-situ;
• crearea de conexiuni cu alte rețele și infrastructuri din domeniul Științelor Pământului, aici menționând științele marine, ale spațiului și ale mediului înconjurător.